Într-o zi obișnuită de miercuri, o familie din Cluj deschide laptopul pentru a căuta un apartament cu două camere, prețurile fiind afișate în euro: 95.000, 112.000 sau 87.500 de euro. Această practică nu este deloc surprinzătoare în contextul actual al pieței imobiliare din România.
Dimineața, Bloomberg anunță un curs record pentru euro, peste 5.23 lei, semn al cederii leului sub presiunea crizei politice. România are, de fapt, două monede: una pentru salarii și alta pentru cele mai importante achiziții, precum imobiliarele, ceea ce evidențiază fenomenul de euroizare a economiei.
Citește și: OPEC+ menține neschimbate țintele de producție a petrolului pentru noiembrie
Ce înseamnă euroizarea economică a României?
Euroizarea se referă la fenomenul în care o parte semnificativă a economiei funcționează în valută, fie prin credite, fie prin prețuri. La nivel bancar, procentul este de aproximativ 32%, dar această cifră ascunde o realitate mai complexă.
- Depozite în valută: 31,4%
- Credite în valută: 32,2%
- Indicele FMI pentru euroizare: ~31,8%
Deși această rată a scăzut față de vârful de peste 60% dinainte de 2015, reducerea nu a fost rezultatul încrederii în leu, ci al reglementărilor stricte ale BNR, care au limitat acordarea de credite în euro pentru persoanele cu venituri în lei.
Impactul euroizării asupra pieței imobiliare și economiei
Paradoxul monetar al României se reflectă cel mai bine în sectorul imobiliar, unde prețurile sunt aproape exclusiv în euro. Pe platformele de anunțuri, apartamentele din Bacău sau din nordul Capitalei sunt evaluate în euro, iar negocierile se fac în lei, la cursul zilei.
- Prețurile afișate în euro evită fluctuațiile leului
- Deprecierea monedei face ca prețurile în lei să pară mai mari
- Un apartament cotat la 100.000 euro în 2020 valora 482.580 lei, iar în 2026, 521.800 lei, o creștere de 8% în lei, dar generată doar de depreciere
Această practică reflectă o percepție comună: leul nu este un depozitar sigur al valorii pe termen lung. În plus, prețurile în euro elimină "zgomotul" fluctuațiilor valutare, dar ascund adevărata evoluție a valorii proprietăților.
Reacțiile oficiale și cifrele arată că, deși procentul de euroizare a scăzut, dependența de euro rămâne puternică, influențând modul în care românii percep valoarea și riscul în economie.