Sursă: Mediafax.ro
Capitala Belgiei, Bruxelles-ul, a fost scena a trei atacuri armate în ultimele trei zile, comise de rețelele de trafic de droguri, conform declarațiilor procurorului Julien Moinil. Aceste incidente au generat o stare de alarmă în rândul autorităților și populației.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Potrivit datelor prezentate de procuror, începând cu anul 2025, în Bruxelles au avut loc 170 de atacuri armate, dintre care 69 în cursul anului curent. În urma acestor violențe, în 2025, două persoane și-au pierdut viața, iar în 2026, numărul victimelor continuă să crească.
Ce impact au violențele asupra orașului Bruxelles?
Rețelele de trafic de droguri coordonează frecvent astfel de atacuri pentru a-și impune dominația și a-și proteja interesele ilegale. Doi indivizi mascați au tras cu arme automate asupra unei secții de poliție din oraș, incidentul fiind cel mai recent în serie. Procurorul Julien Moinil a subliniat că majoritatea acestor conflicte sunt reglări de conturi între grupări criminale, iar liderii acestora se ascund adesea în străinătate sau coordonează atacurile din penitenciare.
- 170 de atacuri armate începând din 2025
- 69 de incidente în 2026
- 2 victime mortale în 2025
- 3 atacuri în ultimele trei zile
- atacuri coordonate de rețele de trafic de droguri
Care sunt problemele legate de imigranții ilegali în Belgia?
Procurorul a evidențiat și implicarea persoanelor fără documente de ședere în activități infracționale. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut aproximativ 7.000 de persoane fără permis de ședere, dintre care peste 90% nu au fost trimise în judecată. Moinil a afirmat că, în condițiile unui stat funcțional, aceste persoane ar trebui expulzate dacă sunt implicate în traficul de droguri, însă sistemul judiciar nu funcționează eficient în acest sens.
Autoritățile belgiene sunt îngrijorate de dinamica violențelor și de faptul că liderii rețelelor de trafic se ascund sau coordonează atacurile din penitenciare, motiv pentru care se solicită dotarea închisorilor cu sisteme de bruiaj a telefoanelor mobile. În plus, problema imigranților ilegali continuă să fie o sursă de vulnerabilitate în combaterea criminalității organizate.
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.