Deputații francezi au votat joi pentru eliminarea oficială a unor legi din epoca sclaviei, care defineau statutul persoanelor înrobite drept «bunuri mobile», relatează Reuters. Acest pas simbolic vine în contextul dezbaterilor despre despăgubiri pentru sclavie și rasismul persistent în societatea franceză.
Legislația vizată, cunoscută sub numele de «Code noir», a fost emisă între 1685 și 1724, de către regii Ludovic al XIV-lea și Ludovic al XV-lea. Deși sclavia a fost abolită oficial în Franța în 1848, aceste edicte nu au fost niciodată abrogate formal, fiind considerate simboluri ale trecutului colonial și al opresiunii.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Ce reprezintă abrogarea «Code noir» și ce semnificație are pentru societatea franceză
Decizia, adoptată cu unanimitate de cei 254 de deputați prezenți, trebuie să fie dezbătută și de Senat și apoi promulgată de președintele Emmanuel Macron pentru a deveni lege. În cazul aprobării, guvernul va fi obligat să prezinte un raport parlamentului despre consecințele legislației coloniale și impactul sclaviei asupra societății franceze și teritoriilor de peste mări.
- Legislația «Code noir» a fost emisă între 1685 și 1724
- Deși sclavia a fost abolită în 1848, legile nu au fost oficial eliminate
- Votul în Adunarea Națională a fost unanim, cu 254 de deputați pentru
- Inițiativa are un caracter simbolic, dar și un impact de recunoaștere istorică
- Președintele Macron a susținut că vechea legislație nu ar fi trebuit să supraviețuiască până în prezent
Reacțiile și perspectivele privind abrogarea «Code noir» în Franța
Max Mathiasin, deputat din Guadelupa, a afirmat că această propunere nu urmărește să șteargă istoria, ci să reprezinte un gest de comemorare și justiție. El a spus că abrogarea oficială a «Code noir» și a textelor derivate este un pas simbolic important.
Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru inițiativă, subliniind că vechea legislație nu ar fi trebuit să rămână în vigoare. În același timp, unii parlamentari consideră că legea ar trebui să includă și despăgubiri pentru urmașii sclavilor, însă Max Mathiasin a menționat că nu a fost dorit să se «îngreuneze» proiectul cu aceste cereri.
Franța a fost unul dintre cei mai importanți actori europeni în comerțul transatlantic cu sclavi, fiind responsabilă pentru 13% dintre expedițiile comerciale între secolele XVI-XIX, conform Muzeului din Nantes. În prezent, apelurile pentru despăgubiri, de la scuze oficiale până la compensații financiare, câștigă teren, deși există opoziție privind responsabilitatea statelor actuale pentru crimele trecutului.