Sursă: Stirileprotv.ro
Un nou studiu indică faptul că episoadele El Niño au devenit cu aproape 40% mai intense în ultimele patru decenii, comparativ cu perioada preindustrială, scrie Live Science. În prezent, planeta se confruntă cu un „super” El Niño, considerat istoric, iar temperaturile oceanelor ating valori fără precedent.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Cercetările arată că fenomenul din 2026-2027 va fi unul record, având în vedere creșterea temperaturilor medii ale suprafeței oceanice. Julia Cole, profesor și șef al Departamentului de Științe ale Pământului și Mediului la Universitatea din Michigan, afirmă că nu există în trecut episoade de El Niño atât de puternice precum cele din prezent. Aceasta sugerează că intensitatea fenomenului se modifică în paralel cu încălzirea globală.
Ce impact are creșterea intensității El Niño asupra climei globale?
Episoadele El Niño apar ciclic, o dată la doi până la șapte ani, ca parte a ciclului ENSO (El Niño-Souață). În timpul fazei El Niño, temperaturile oceanelor din Pacific cresc, perturbând modelele de precipitații și temperaturile globale. Ultimul episod s-a desfășurat din iunie 2023 până în aprilie 2024, contribuind la transformarea anului 2024 în cel mai cald din istorie.
- Fenomenul a fost asociat cu secete, inundații și incendii de vegetație în mai multe regiuni ale lumii.
- Perioadele El Niño au fost legate de foamete în Europa și conflicte în zone tropicale.
- Temperaturile record ale oceanelor pot duce la fenomene meteorologice extreme.
Ce dovezi au fost găsite în cercetările despre El Niño?
Oamenii de știință au analizat mostre de corali din Galápagos, prelevate din apropierea epicentrului fenomenului, pentru a studia variațiile climatice pe parcursul unui mileniu. Analiza chimică a coralilor, sensibilă la temperatură, a arătat că episoadele El Niño au devenit tot mai puternice după secolul al XIX-lea, odată cu creșterea utilizării combustibililor fosili.
Cercetătorii au folosit și simulări climatice pentru a exclude influența factorilor naturali, precum erupțiile vulcanice sau activitatea solară, și au concluzionat că schimbările sunt legate de activitatea umană. Cole afirmă că această tendință este clară și nu s-a schimbat în ultimul mileniu.
Un El Niño mai intens înseamnă fenomene meteorologice mai severe, precum secete prelungite sau inundații devastatoare, afectând ecosisteme majore, inclusiv pădurea amazoniană. Cercetările indică faptul că fenomenul devine o sursă tot mai mare de evenimente extreme, iar impactul său va crește odată cu intensificarea încălzirii globale.