Parlamentul din Bolivia a decis marți să elimine o lege care restricționa utilizarea stării de urgență, facilitând astfel președintelui Rodrigo Paz să mobilizeze armata pentru gestionarea protestelor.
Cu peste două treimi din voturi, Camera Deputaților a abrogat o prevedere din 2020, care limita capacitatea executivului de a declarat stare de urgență, conform declarației președintelui Camerei, Roberto Castro, în timpul unei sesiuni virtuale la care au participat 117 deputați.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Legea aprobată de Senat și acum modificată permite președintelui să ia măsuri mai dure, inclusiv restricții asupra anumitor libertăți publice, în contextul protestelor din Bolivia. Acestea cer demisia lui Paz, acuzând guvernul de probleme economice și distribuție de combustibil de calitate inferioară.
Ce înseamnă abrogarea legii pentru protestele din Bolivia?
Decizia legislativă a permis guvernului să acționeze mai ferm împotriva manifestațiilor, inclusiv utilizarea armatei pentru dispersarea protestatarilor și restricții temporare asupra libertăților civile.
- Legislația anterioară limita declarația stării de urgență din 2020
- Majoritatea parlamentară a fost de peste două treimi
- Legea a fost deja aprobată de Senat înainte de votul Camerei Deputaților
- Președintele Paz are acum mai multă libertate de acțiune
- Protestele sunt în creștere, cu cereri de alegeri anticipate
Reacțiile și consecințele deciziei legislative
Guvernul bolivian a criticat protestele ca fiind o încercare de subminare a statului de drept, acuzând fostul președinte Evo Morales de instigare. Morales a cerut organizarea de alegeri în următoarele 90 de zile.
Comunitatea internațională, în special Statele Unite, și-a exprimat sprijinul pentru democrația din Bolivia, iar secretarul de stat Marco Rubio a declarat că SUA nu vor permite răsturnarea liderilor aleși democratic.
Președintele Rodrigo Paz a întărit legăturile cu Washington-ul și instituțiile financiare internaționale, distanțându-se de sindicatele locale și de politicile de stânga ale predecesorilor săi.
Impactul acestei decizii poate duce la intensificarea protestelor și la o criză politică mai profundă, în condițiile în care opoziția cere alegeri anticipate și reforme democratice.
Reacțiile oficiale indică o posibilă escaladare a conflictului social, însă autoritățile susțin că măsurile sunt necesare pentru menținerea ordinii publice și stabilității țării.