O analiză realizată de Deutsche Welle scoate în evidență vulnerabilitățile României și Republicii Moldova în contextul amenințărilor Rusiei. Generalul în rezervă Adrian Ciolponea a transmis că, până în 2030, Rusia își va reface complet capacitatea de luptă, iar Europa are la dispoziție doar trei ani pentru a se pregăti pentru eventuale decizii ale Kremlinului.
Planurile Rusiei nu urmăresc ocuparea teritoriului european, ci încearcă să forțeze granițele NATO. În acest sens, țările baltice, Polonia și România devin tot mai expuse riscurilor. În același timp, Republica Moldova se află în vizorul Rusiei, fiind considerată de fostul șef al CIA, David Petraeus, o posibilă țintă a Moscovei.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Războiul hibrid al Rusiei se intensifică, Moscova profitând de criza politică din București și de tensiunile din Chișinău, unde parlamentarii pro-ruși încearcă suspendarea președintei Maia Sandu. În plus, incidentele cu drone, atât pe teritoriul României, cât și pe cel al Republicii Moldova, devin tot mai frecvente, iar spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat de 44 de ori în 2026, cu 13 incidente soldate cu explozii.
Deși situația devine tot mai critică, autoritățile române nu reacționează pe măsură. România a început abia recent să doboare dronele care pătrund în spațiul său aerian, iar infrastructura de apărare în nord-est rămâne vulnerabilă, dronele fiind descoperite de vase comerciale care tranzitează zona. Războiul maritim s-a transformat într-unul comercial, Rusia atacând sistematic navele din porturile ucrainene.
Documentele serviciilor secrete, inclusiv cele ale CIA și ale altor state, indică o amenințare reală, dar reacția României pare inexistentă, deși informațiile despre riscuri sunt evidente și din alte surse.