Acțiunile de sabotaj și atacurile dejucate de autoritățile române și germane sunt parte a unui război hibrid dus de Rusia împotriva statelor din Uniunea Europeană. În cazul României, SRI și DIICOT au anunțat recent despre o operațiune coordonată din Rusia, implicând un cetățean rus de 40 de ani.
Potrivit informațiilor, suspectul a fost instruit să fotografieze și să filmeze obiective militare și infrastructuri critice, inclusiv aeronave cargo ucrainene Antonov, pe teritoriul național. În perioada februarie-iulie 2026, acesta ar fi supravegheat baze militare românești și multinaționale din mai multe județe, transmitând imagini cu tehnică militară și deplasări de personal.
Citește și: DNA a efectuat percheziții în Constanța într-un caz de fraudă cu NATO
Legătura cu cazul de la Leipzig, unde pe 4 august a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibil în apropierea unui avion cargo ucrainean Antonov, este evidențiată de utilizarea aceluiași tip de aeronave și de ținta comună a monitorizării prealabile a aeroporturilor europene. La Leipzig, anchetatorii germani au identificat o a treia dronă și o substanță despre care se bănuiește că ar fi RDX, un exploziv militar de mare putere. Autoritățile germane au atribuit oficial Rusia tentativa de atac, deși Moscova a respins aceste acuzații.
Deși nu există încă dovezi clare că operațiunile din Germania și România sunt coordonate de aceeași celulă, există o coincidență în ținte și metode. Cele două cazuri indică un tipar operațional de monitorizare a aeroporturilor și recrutare a persoanelor pentru eventuale atacuri, având în vedere importanța aeronavelor Antonov pentru transportul de echipamente militare.
Metoda descoperită în România seamănă cu cea folosită de rețele de sabotori coordonate de entități ruse în alte state europene, iar anchetele continuă pentru a stabilit dacă există o legătură directă între cele două evenimente.
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.