Sașii din satul Curciu, județul Sibiu, foloseau plăcuțe de lemn pentru a comunica între ei, în locul tehnologiei moderne. Acest sistem tradițional era esențial pentru coordonarea muncilor în comunitate, fiind denumit de localnici "WhatsApp-ul sașilor de odinioară".
În satul Kiertš, cunoscut și sub numele maghiar Kőrös, profesoara Dana Crișan explică modul în care aceste plăcuțe gravate erau folosite pentru a transmite mesaje importante, precum convocarea la coasă sau la săparea fundațiilor. Sistemul era simplu, dar extrem de eficient pentru comunitățile din acea vreme.
Citește și: PEEK & CLOPPENBURG DESCHIDE AL 14-LEA MAGAZIN ÎN ROMÂNIA
Potrivit Consiliului Județean Sibiu, sașii erau organizați în patru vecinătăți, fiecare având propria plăcuță de lemn cu inițiale gravate. Liderul comunității mergea la un membru, îi transmitea mesajul și îi înmâna plăcuța, care apoi era transmisă mai departe, asigurând comunicarea rapidă și sigură în lipsa internetului.
Ce însemnau plăcuțele de lemn și cum funcționa sistemul
Fiecare plăcuță avea gravate inițiale care indicau zona sau familia. Sistemul era foarte eficient, deoarece permitea transmiterea rapidă a mesajelor importante, fără a fi nevoie de scris sau telefonie. Liderul comunității era responsabil cu distribuirea plăcuțelor și cu coordonarea activităților.
- Utilizate timp de sute de ani în comunitățile sașilor din Transilvania
- Confecționate din lemn, gravate cu inițiale și simboluri
- Transmiterea mesajelor prin intermediul liderilor și plăcuțelor
- Folosit pentru convocări, anunțuri despre muncile agricole și evenimente importante
- Sistem simplu, dar extrem de eficient în lipsa tehnologiei moderne
Contextul și impactul sistemului tradițional de comunicare
Această metodă de comunicare a fost esențială pentru coeziunea comunităților sașilor din Transilvania, păstrată timp de secole. În prezent, sistemul a fost înlocuit de tehnologia modernă, însă rămâne un exemplu de adaptare și inventivitate în condiții limitate.
Reprezentanții autorităților locale și specialiștii în patrimoniu cultural apreciază această tradiție ca fiind o parte importantă a identității sașilor și un exemplu de ingeniozitate în comunicare, ce merită păstrată și valorificată ca patrimoniu cultural.
Astfel, plăcuțele de lemn din Curciu devin simboluri ale unui mod de viață comunitar, în care comunicarea era bazată pe încredere, colaborare și inventivitate, chiar și fără internet sau telefoane mobile.
Știri din rețea: Alba Expres · Dolj Expres · Botoșani Expres