Emanuel Cernat, analist de politică externă, a comparat modul în care România se raportează la alegerile anticipate cu alte state europene, evidențiind reticența românească față de acest tip de scrutin.
Conform analistului, în România, alegerile anticipate sunt percepute ca o ipoteză puțin probabilă și cu conotații negative. În schimb, țări precum Spania, Bulgaria, Cehia, Polonia sau Franța dispun de mecanisme constituționale și legislative clare care facilitează organizarea acestora, considerându-le un instrument eficient pentru deblocarea crizelor politice.
Citește și: Platforma X a suspendat mii de conturi suspecte înainte de alegerile din SUA
Alegerea anticipată în Europa
Cernat subliniază că, în România, alegerile anticipate sunt văzute ca un aspect rușinos al democrației. Politicienii români le consideră o rușine națională, în timp ce în alte state europene există o atitudine mai deschisă și firească față de acest act democratic. Acesta este un instrument care poate ajuta la depășirea situațiilor de criză.
Analistul oferă Bulgaria ca exemplu principal, menționând că această țară a organizat șapte rânduri de alegeri anticipate în ultimii ani, reușind să îndeplinească obiective naționale importante, cum ar fi adoptarea monedei euro și intrarea în Schengen.
România și Ungaria sunt singurele țări din Uniunea Europeană care nu au organizat alegeri anticipate de la 1989 până în prezent. Cernat menționează că, în afară de România, Ungaria a avut o singură dată alegeri înainte de termen, care nu se pot considera alegeri anticipate.
În concluzie, analistul subliniază că majoritatea statelor europene nu privesc alegerile anticipate cu aceeași reticență ca România, având în vedere că acestea sunt folosite ca un instrument pentru a răspunde nevoilor politice și sociale ale momentului.
Conform Adevarul.ro