Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a declarat luni seara că legea salarizării bugetarilor va fi elaborată pe baza unor grile și coeficienți proveniți din ierarhizarea funcțiilor în administrația publică. Acesta a precizat că adoptarea legii întârzie din cauza necesității de a evalua impactul bugetar și de a asigura spațiul fiscal pentru implementare.
În cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de Guvern, Pîslaru a subliniat că, „cu voință politică și cu sprijinul necesar”, legea poate fi adoptată până la termenul limită de 31 august. El a adăugat că, pentru a evita riscul unor decizii arbitrare, proiectul va fi construit strict pe grile și coeficienți, fără influențe politice directe.
Citește și: Consultări, luni, la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier
Ministrul a explicat că analiza impactului bugetar se bazează pe scenarii propuse de Banca Mondială, iar după confirmarea de la Ministerul Finanțelor privind plafonul financiar, se vor începe consultări cu sindicatele și familiile ocupaționale. Pîslaru a afirmat că, „după ce avem claritatea asupra plafonului, vom ieși în spațiul public cu propunerea finală”, evitând astfel discuțiile premature.
Ce înseamnă proiectul legii salarizării bazat pe grile și coeficienți?
Ministrul a explicat că proiectul va fi realizat pe grile și coeficienți, care vor reflecta ierarhia funcțiilor în administrația publică. Aceasta înseamnă că salariile vor fi stabilite în funcție de poziția ocupată și de nivelul de responsabilitate.
- Proiectul va fi construit pe baza unei ierarhii clare a funcțiilor publice
- Coeficienții vor determina salariile în funcție de poziție și responsabilitate
- Nu vor exista influențe politice în stabilirea grilelor
- Se vor ajusta coeficienții dacă ierarhia funcțiilor o impune
- Impactul bugetar va fi evaluat înainte de adoptare
Ce impact are această reformă asupra bugetului și angajaților?
Reforma salarială urmărește corectarea inechităților și asigurarea unui sistem transparent, bazat pe ierarhie și obiectivitate. Pîslaru a asigurat că, prin această lege, veniturile din sectorul public nu vor fi reduse, ci vor fi ajustate conform noii ierarhii.
Contextul actual implică o analiză atentă a impactului bugetar, pentru a evita riscuri financiare. Reacțiile oficiale vor fi comunicate după finalizarea consultărilor și stabilirea plafonului financiar, urmând să fie prezentate public odată cu finalizarea proiectului.
Impactul asupra salariilor va fi clarificat odată cu adoptarea legii, iar ajustările vor fi făcute în funcție de coeficienți și ierarhie, fără intervenții politice directe. Astfel, reforma vizează o mai mare echitate și transparență în sistemul salarial al bugetarilor.
Dragoș Pîslaru a reiterat că, indiferent de scenariu, prioritatea este stabilitatea fiscală și respectarea termenului de 31 august pentru adoptare, asigurând astfel continuitatea reformei în sectorul public.