Sursă: Mediafax.ro
Un studiu recent a arătat că roșiile crude și sosul de roșii, consumate zilnic, pot reduce acumularea de grăsime hepatică la persoanele cu boala hepatică asociată disfuncției metabolice (MASLD).
Citește și: Descoperire în cardiologie: nou instrument ajută la diferențierea infarctului de sindromul inimii frânte
Boala MASLD implică acumularea de grăsime în ficat, iar pentru diagnostic este necesar să existe cel puțin un factor de risc cardiometabolic, cum ar fi obezitatea sau hipertensiunea.
Cum a fost organizat studiul?
Cercetarea a implicat 79 de adulți diagnosticați cu MASLD. Au fost excluși cei care consumau alcool în cantități mari sau aveau un indice de masă corporală peste 30. Participanții au fost împărțiți în două grupuri timp de șase săptămâni. Un grup a urmat o dietă fără roșii, în timp ce celălalt a consumat zilnic 200 de grame de roșii crude și 50 de grame de sos de roșii.
Rezultatele studiului
Rezultatele au arătat că steatoza hepatică a scăzut în ambele grupuri, dar mai pronunțat la cei care au consumat roșii. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește lipidele, enzimele hepatice și indicele de masă corporală. Autorii studiului sugerează că roșiile pot reduce grăsimea din ficat, independent de schimbările în greutatea corporală.
- Studii anterioare au arătat beneficii ale roșiilor pentru sănătate.
- Intervenția a durat doar șase săptămâni.
- Majoritatea participanților au fost bărbați.
Limitările studiului au fost menționate de endocrinologul Randa Abdelmasih, care a subliniat că eșantionul a fost foarte selectat. "Majoritatea pacienților pe care îi vedem în practica clinică suferă de obezitate, diabet de tip 2 sau boli metabolice mai avansate, astfel încât generalizabilitatea acestor rezultate este limitată," a spus ea. De asemenea, medicul internist Jonathan Jennings a remarcat că studiul a tratat toți factorii de risc cardiometabolic ca fiind egali, deși diabetul de tip 2 are o probabilitate mai mare de a duce la MASLD decât hipertensiunea arterială.
Autorii recomandă ca rezultatele să fie privite ca generatoare de ipoteze, nu ca dovezi definitive.