Sursă: Stirileprotv.ro
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că în ultimele două luni s-au purtat multiple consultări pentru elaborarea noii legi a salarizării. Aceste discuții au fost organizate pentru a asigura respectarea constrângerilor europene și pentru a obține un aviz favorabil din partea Comisiei Europene, precum și suport politic intern.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
Potrivit lui Bolojan, toate formulele și discuțiile s-au realizat de comun acord între partide, astfel încât toate părțile implicate să fie informate și să fie parcurse etapele necesare. În cadrul acestor consultări, s-au avut două runde cu reprezentanții Comisiei Europene, răspunsurile fiind clare și fără echivoc, ceea ce a permis stabilirea limitelor și condițiilor pentru proiect.
Ce impact are noua lege a salarizării asupra sectorului public?
Proiectul legii prevede stabilirea salariului de referință pentru personalul plătit din fonduri publice la 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, cu posibilitatea de majorare în anul următor. Bolojan a explicat că spațiile de creștere salarială sunt limitate din cauza condiționărilor economice, însă reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea permite creșteri mai mari.
- Reducerea bazei de angajați în sectorul public ar putea crește spațiile de creștere salarială
- Discuțiile despre reducerea personalului au fost adesea interpretate ca austeritate, însă sunt necesare pentru eficientizare
- Reducerea numărului de angajați ar putea aduce beneficii economice și pentru sectorul privat
- Proiectul prevede majorări de salarii în 2027, după stabilirea valorii de referință
Contextul și implicațiile noii legi a salarizării
Bolojan a subliniat că, deși spațiile de creștere salarială sunt limitate, discuțiile au fost responsabile și s-au bazat pe realitățile economice ale țării. În plus, reducerea personalului în sectorul public rămâne o măsură dificilă, dar necesară pentru a asigura sustenabilitatea bugetară și încrederea pieței financiare.
Consecințele acestor măsuri vor fi resimțite în sectorul public, dar și în cel privat, în condițiile în care stabilitatea fiscală și ratingul țării depind de echilibrul bugetar. Autoritățile vor monitoriza atent implementarea și impactul noii legi, pentru a evita riscurile economice și sociale.