Sursă: Zf.ro
În luna aprilie 2026, datoria publică totală a României a ajuns la 60,2% din PIB, în creștere cu 0,1% față de luna martie, conform datelor oficiale. Creșterea a fost de doar 2 miliarde de lei, în condițiile în care deficitul bugetar a fost ținut în frâu, iar evoluția economiei a fost negativă în primul trimestru.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
De la începutul anului, datoria publică a crescut cu 34 de miliarde de lei, iar în primele patru luni, deficitul bugetar a fost de 1,17% din PIB, în condițiile în care în primele cinci luni a fost de 1,75%. Chiar dacă economia a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru, inflația cu două cifre a influențat ponderea datoriei în PIB, menținând creșterea relativ moderată.
Impactul deficitului bugetar asupra datoriei publice
Menținerea deficitului bugetar la niveluri scăzute a permis controlul creșterii datoriei publice, chiar dacă aceasta a crescut ușor în aprilie. În condițiile în care creșterea economică va fi aproape de zero sau negativă, datoria publică ar putea continua să crească, însă într-un ritm moderat, după prognozele majorității analiștilor.
- În 2024, datoria publică a crescut cu 5,5% din PIB
- În 2025, creșterea a fost de 4,5% din PIB
- Deficitul bugetar în primele patru luni a fost de 1,17% din PIB
- Creșterea datoriei a fost de 34 miliarde de lei în primele patru luni
- Inflația cu două cifre a influențat pondera datoria în PIB
- Economia a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru
Perspectiva datoriei publice în contextul economic actual
Specialiștii anticipează că, în 2026, datoria publică va continua să crească, însă într-un ritm moderat, pe fondul menținerii deficitului controlat și al încetinirii creșterii economice. În ciuda acestor provocări, guvernul încearcă să mențină stabilitatea fiscală, pentru a evita o creștere galopantă a datoriei.
Consecințele pentru generațiile viitoare rămân importante, fiind nevoie de politici fiscale prudente pentru a gestiona datoria acumulată. În plus, evoluția cursului valutar și a inflației va influența în continuare nivelul datoriei în raport cu PIB-ul, fiind un indicator cheie pentru stabilitatea macroeconomică a țării.