Un incident în care o dronă rusească s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din Galați, în noaptea de joi spre vineri, a determinat NATO să analizeze măsuri pentru întărirea apărării antidrone în România. Purtătorul de cuvânt al Cartierului General al Forțelor NATO în Europa, colonelul Martin O'Donnell, a confirmat pentru AFP că drona era de proveniență rusă și a rănit ușor două persoane în apropierea frontierei cu Ucraina.
În contextul acestui incident, NATO a precizat că lucrează pe mai multe planuri pentru a contracara astfel de amenințări. În primul rând, pe plan operațional, pentru a-și consolida sistemele de detectare și doborâre a dronelor în zbor. Un oficial NATO a explicat că se evaluează posibilitatea de a optimiza rețeaua de senzori și interceptori a României și a alianței, pentru a neutraliza în siguranță astfel de pericole.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
Ce măsuri ia NATO pentru a întări apărarea antidrone în România?
O posibilitate discutată este ca sistemul românesc antidrone, denumit MEROPS, să treacă sub controlul direct al NATO, care deja cooperează strâns cu autoritățile de la București. În plus, se analizează consolidarea capacităților de apărare ale României și ale altor state aliate în cadrul "Inițiativei de descurajare a flancului estic", un program destinat să implementeze tehnologii avansate, inclusiv inteligență artificială.
- Îmbunătățirea rețelei de senzori și interceptori
- Transferul sistemului MEROPS sub control NATO
- Dezvoltarea tehnologiilor de vârf, inclusiv IA
- Consolidarea capacităților de apărare în cadrul inițiativei estice
Ce mesaje transmite NATO Moscovei în contextul incidentului?
Organizația Atlanticului de Nord încearcă să transmită mesaje calibrate către Moscova. În prima etapă, NATO și-a exprimat "solidaritatea" cu România, prin vocea purtătorului său de cuvânt și a secretarului general, Mark Rutte. În cazul în care situația o impune, aliații pot activa "Articolul 4" al tratatului, care prevede consultări între statele membre în cazul unei amenințări la adresa integrității teritoriale sau securității.
Activarea Articolului 4 nu înseamnă automat răspuns militar, ci consultări care pot duce la decizii de consolidare a capacităților de descurajare. Istoric, acest articol a fost invocat de nouă ori, inclusiv înainte de anexarea Crimeei, și de mai multe ori în 2014 și 2022, după invazia Rusiei în Ucraina.
De exemplu, după incursiunea dronelor ruse în Polonia în septembrie 2025, NATO a declanșat operațiunea "Eastern Sentry", cu o mobilizare mai mare de avioane și sisteme de apărare aeriană. În cazul în care situația o cere, NATO poate apela și la "Articolul 5" al tratatului, care prevede asistență reciprocă în cazul unui atac armat, fiind invocat doar după atacurile din 11 septembrie 2001.
Astfel, NATO adoptă o abordare echilibrată, pregătită să răspundă la provocări fără a escalada tensiunile, menținând deschiderea pentru dialog și consultări cu Moscova, în cazul în care situația o impune.