Sursă: Observatornews.ro
Ministrul interimar al Muncii, Pîslaru, a explicat că adoptarea legii salarizării trebuie făcută cu prudență pentru a evita riscul de retrogradare la Junk, mai mare decât beneficiile. El a evidențiat importanța gestionării responsabile a cheltuielilor bugetare.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
Potrivit acestuia, în contextul evaluărilor agențiilor Fitch și Moody's, România trebuie să fie atentă la impactul creșterii salariilor, mai ales dacă acestea depășesc pragul de 8 miliarde de lei. În discuțiile cu sindicatele, s-a analizat posibilitatea eșalonării creșterilor și a reducării cheltuielilor pentru a respecta condițiile jalonului din PNRR.
Riscul de retrogradare la Junk și impactul legii salarizării
Ministrul a subliniat că o creștere a anvelopei salariale peste 12 miliarde de lei a fost descurajată de Comisia Europeană, iar orice majorare trebuie justificată. El a adăugat că aplicarea legii trebuie să înceapă la 1 ianuarie 2027, evitând transferul povarei în 2028, an electoral.
- Valoarea salariilor trebuie să fie justificată dacă depășește 8 miliarde de lei
- Creșterile salariale trebuie să fie eșalonate și echitabile
- Discuțiile cu sindicatele au vizat reducerea cheltuielilor și măsuri compensatorii
- Aplicarea legii trebuie să respecte condițiile jalonului din PNRR
- Riscul de retrogradare la Junk este o preocupare majoră pentru stabilitatea fiscal-bugetară
Reuniune la Cotroceni pentru reforme și legea salarizării
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi cu liderii partidelor pentru a încerca să ajungă la un acord privind reformele necesare, inclusiv legea salarizării bugetarilor. Până acum, partidele nu au reușit să finalizeze un consens, iar discuțiile continuă pentru a evita problemele de implementare.
În plus, Pîslaru a menționat că proiectul trebuie să includă un mecanism de control pentru a preveni deviațiile majore după intrarea în vigoare, asigurând respectarea condițiilor stabilite în PNRR și evitând riscurile financiare pentru România.
Astfel, guvernul încearcă să echilibreze nevoia de creșteri salariale cu responsabilitatea fiscal-bugetară, pentru a menține ratingul de țară și a evita retrogradarea la Junk, în condițiile în care evaluările internaționale sunt extrem de stricte.