La București, pe 13 mai 2026, s-a desfășurat Summitul B9 și întâlnirea Aliaților Nordici, unde s-a discutat despre consolidarea securității în Europa și sprijinul pentru Ucraina. În cadrul evenimentului, s-a evidențiat angajamentul comun pentru apărare și solidaritate în fața amenințărilor ruse.
Potrivit comunicatului Administrației Prezidențiale, NATO trebuie să se concentreze pe sarcina fundamentală a apărării colective, inclusiv printr-o „postură robustă de apărare avansată”. Liderii au reafirmat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul granițelor recunoscute internațional.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
În același timp, Ungaria a anunțat că s-a abținut de la semnarea declarației finale, motivând că nu susține actualul limbaj convenit. Potrivit Administrației Prezidențiale, această abținere a fost rezultatul lipsei unui Guvern investit la momentul negocierilor și a deciziei de a lăsa pentru viitor formularea finală a poziției oficiale.
De ce a ales Ungaria să se abțină la Summitul B9?
Guvernul maghiar a precizat că nu a fost în măsură să susțină textul declarației din cauza lipsei unui mandat clar, fiind în proces de formare a noului cabinet. În plus, oficialii au considerat că limbajul utilizat în declarație nu reflectă poziția actuală a Ungariei, dar au subliniat că această abținere reprezintă un pas înainte față de poziția de respingere anterioară.
- Ungaria nu avea un Guvern investit la finalizarea negocierilor
- Decizia a fost influențată de lipsa unui mandat clar
- Abținerea a fost percepută ca un pas constructiv
- Poziția oficială a Ungariei s-a îmbunătățit față de anterior
- Mesajul delegației maghiare a fost considerat unul pozitiv de către Administrația Prezidențială
Contextul și implicațiile declarației comune de la București
Declarația semnată de liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici reafirmă angajamentul pentru consolidarea cooperării în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO. Participarea Secretarului General al NATO, a Președintelui Ucrainei și a Statelor Unite ale Americii în calitate de observator subliniază importanța acestei reuniuni.
Reuniunea a evidențiat hotărârea de a construi NATO 3.0, promovând o Europă mai puternică în cadrul unei alianțe și mai robuste. În plus, s-a accentuat responsabilitatea comună pentru creșterea contribuțiilor la apărare, inclusiv atingerea obiectivului de 5% din PIB pentru investițiile militare, cu progrese semnificative deja realizate de unii aliați.
În ceea ce privește amenințarea reprezentată de Rusia, summitul a condamnat acțiunile conflictuale ale Moscovei, precum sabotajul, atacurile cibernetice și activitățile destabilizatoare. NATO intenționează să intensifice planurile de apărare, inclusiv extinderea sistemului de conducte de combustibil către Flancul Estic, pentru a asigura o apărare mai eficientă și unitară.
Reacțiile oficiale indică faptul că, în ciuda diferențelor de poziție, alianța rămâne unită în fața provocărilor de securitate, iar deciziile luate reflectă dorința de a menține stabilitatea și de a contracara agresiunea Rusiei în regiune.