Sursă: Zf.ro
Un an de la debutul planului de austeritate, cheltuielile statului român cu salariile și pensiile au fost reduse la 8% din PIB în 2026, sub media Uniunii Europene. În această perioadă, numărul de angajați la stat a scăzut cu 33.000, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior.
Citește și: Cinci firme din recrutare au păcălit statul cu 6,2 milioane de lei, descoperit de ANAF
Guvernul a început în august 2025 măsuri de ajustare a cheltuielilor bugetare, printre care reducerea salariilor și amânarea indexării pensiilor, pentru a evita criza fiscală. În primul semestru din 2026, cheltuielile de personal s-au diminuat cu 3,3 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce indică o scădere de 4%.
Ce impact are reducerea cheltuielilor bugetare în 2026?
Reducerea cheltuielilor a fost realizată prin mai multe măsuri, precum tăierea sporurilor și a primelor pentru salariați, precum și amânarea plății indexărilor pensiilor cu inflația. În plus, cheltuielile cu pensiile au scăzut cu 600 de milioane de euro în primul semestru, față de aceeași perioadă a anului trecut.
- Cheltuieli totale de 8 miliarde de lei au fost economisite din salarii și pensii
- Numărul angajaților la stat a fost redus cu 33.000
- Cheltuielile cu personalul s-au diminuat cu 3,3 miliarde de lei în primul semestru
- Pensiile au fost amânate pentru indexare, economisind 600 milioane de euro
Care sunt consecințele acestor măsuri asupra bugetului național?
Pe fondul acestor reduceri, deficitul bugetar a fost ținut sub control, însă situația rămâne critică din cauza creșterii cheltuielilor din anii anteriori. Statul a făcut economii de 8 miliarde de lei, dar în același timp, a fost nevoit să crească taxele, în principal TVA, pentru a acoperi deficitul.
De asemenea, reducerea cheltuielilor a avut un impact direct asupra angajaților din sistemul bugetar, care au resimțit diminuări ale veniturilor și sporurilor. În plus, amânarea indexărilor pensiilor a fost criticată de opoziție, dar susținută de guvern pentru stabilizarea finanțelor publice.
În concluzie, măsurile de austeritate au permis controlul deficitului, dar au generat tensiuni sociale și economice, fiind un echilibru dificil între stabilitate și creștere economică.