Sursă: Hotnews.ro
Adolescenții români se lovesc de două mari probleme online, iar verificarea vârstei nu rezolvă adevăratul pericol de pe rețelele sociale. În ultimii ani, dezbaterea europeană s-a concentrat pe limitarea accesului minorilor sub 16 ani, dar datele recente arată că e nevoie de aplicarea și îmbunătățirea regulilor existente.
Citește și: Alina Aramă vorbește despre presiunea întrebărilor indiscrete în societatea românească
Potrivit celui mai recent Eurobarometru publicat de Uniunea Europeană, cea mai mare problemă identificată de adolescenți (44% în România) este conținutul generat de inteligența artificială, dificil de recunoscut ca atare. A doua problemă majoră este răspândirea de informații false sau înșelătoare, cu 39% în România.
Conținutul generat de AI, o amenințare reală pentru tineri
Un procent semnificativ dintre adolescenți afirmă că au întâlnit în ultimele luni conținut AI greu de identificat, iar aproape patru din zece au fost expuși la informații înșelătoare. Aceasta demonstrează că măsurile legislative deja existente nu sunt suficiente pentru a proteja tinerii în mediul digital.
- 44% dintre adolescenți în România au întâlnit conținut AI greu de recunoscut
- 39% au fost expuși la informații false sau înșelătoare
- Legislația europeană include reguli pentru transparență și moderare, dar efectele sunt încă insuficiente
- Platformele nu identifică și nu marchează întotdeauna conținutul problematic
- Cadru legislativ, precum AI Act și Digital Services Act, impune obligații, dar nu sunt aplicate eficient
De ce regulile existente nu sunt suficiente pentru protecția adolescenților
Experiența utilizatorilor arată că, deși există reguli pentru reducerea riscurilor, conținutul problematic continuă să fie prezent în experiența online a tinerilor. Imaginile și videoclipurile generate cu AI circulă rapid, fără mențiuni clare despre originea lor, iar platformele nu reușesc întotdeauna să le identifice și să le eticheteze corespunzător.
Cadru legislativ european introduce obligații de transparență pentru creatorii și utilizatorii de sisteme AI, dar diferențele între conținutul comercial și cel personal, precum și între utilizatori obișnuiți și creatori, complică aplicarea acestor reguli. Astfel, problema conținutului înșelător rămâne nerezolvată, iar tinerii sunt vulnerabili în fața informațiilor false și manipulatoare.
Este nevoie de măsuri mai eficiente pentru a asigura siguranța online a adolescenților, inclusiv de o monitorizare mai strictă a conținutului generat de AI și de o educație digitală mai bună pentru tineri. În lipsa unor acțiuni concrete, riscurile pentru sănătatea mentală și siguranța lor vor continua să crească.