Conferința IMPACT — Inovație Medicală pentru Acces și Colaborare în Tratament, cea mai mare eveniment dedicat pacienților din România, a avut loc vineri, 24 aprilie, în București. Peste 400 de participanți, reprezentând pacienți, medici și specialiști, au discutat despre accesul la studii clinice și terapii inovatoare, într-un dialog deschis moderat de Andreea Marin.
Evenimentul a reunit 40 de asociații de pacienți, subliniind importanța colaborării între sistemul medical și organizațiile civice. La conferință au fost prezentate date concrete despre poziția României în cercetarea clinică globală, evidențiind potențialul țării în domeniu.
Citește și: Alina Aramă vorbește despre presiunea întrebărilor indiscrete în societatea românească
Prezentarea Arensia Exploratory Medicine, susținută de Dr. Ileana Stoicescu și Mădălina Vasile, a arătat că România are în prezent 3.591 de studii clinice înregistrate, comparativ cu Franța cu 41.582 sau Regatul Unit cu 28.220. În contextul global, există în total 581.764 de studii, dintre care 290.188 se desfășoară în Europa.
Poziția României în cercetarea clinică globală
Răzvan Prisada, Președintele ANMDM, a adus o veste optimistă: la finalul anului 2024 și în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a numărului de studii clinice din Uniunea Europeană, triplându-și astfel volumul față de perioada pre-pandemică. El a afirmat: „România se află acum cu piciorul pe accelerație. Nu mai avem nicio scuză”.
Prezentarea Arensia a explicat etapele cercetării clinice, de la fazele pre-clinice și fazele IA, IB/IIA și IIB/III, până la lansarea pe piață. S-a evidențiat faptul că pacienții pot intra în contact cu procesul de cercetare începând cu fazele IB/IIA, în clinici active în Europa, America de Nord și America de Sud.
Siguranța și etica, pilonii studiilor clinice
Prof. Dr. Anca Streinu-Cercel, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, a clarificat un mit frecvent legat de terminologie: „Eu prefer să nu folosesc cuvântul studiu, pentru că poate crea o barieră. Îl numesc cercetare, protocol, acces la terapii. Studiul ar trebui să fie un cuvânt care să ne placă, nu să ne sperie”.
Prof. Dr. Doina Drăgănescu, Președinta Comisiei Naționale de Bioetică, a explicat mecanismele de protecție a pacientului, subliniind că „consimțământul informat nu este doar o formalitate, ci un proces de câteva săptămâni de consultări între pacient, medic și familie”.
Răzvan Prisada a confirmat că sectorul studiilor clinice este cel mai reglementat domeniu din industria farmaceutică, iar legislația din România este aliniată cu standardele europene și americane: „Siguranța este prioritatea noastră. Dacă studiul nu este sigur, îl oprim”.
Beneficiile participării la studii clinice pentru pacienți
Dr. Ileana Stoicescu și Mădălina Vasile au detaliat trei categorii de beneficii pentru pacienți: beneficii personale și medicale, precum accesul la tratamente noi și monitorizare atentă; beneficii financiare și logistice, inclusiv tratamente gratuite și rambursarea transportului; și beneficii sociale, contribuind la progresul medicinei și sprijinind viitorii pacienți.
Mesajul central a fost clar: „Pacientul din studiul clinic nu este doar participant, ci beneficiază de cea mai bună îngrijire medicală disponibilă”.
Panel-ul a inclus trei perechi pacient-medic, care au împărtășit experiențe reale. Doina Persecan, diagnosticată cu alopecie areată severă, a participat la un studiu alături de medicul Ioana Vescan, care a spus: „La fiecare vizită lunară, Doinei îi creșteau câteva fire de păr. Nu lăsați fricile să decidă pentru voi”.
Evenimentul a demonstrat astfel că cercetarea clinică poate salva vieți și că România are un potențial imens în domeniu, dacă se continuă pe această cale.