Sursă: Mediafax.ro
Un fenomen surprinzător se manifestă în vara anului 2026 în România: în timp ce Dunărea se află aproape de nivelul minim istoric, bazinul hidrografic Someșul ar putea avea o creștere a resursei de apă, conform documentelor oficiale.
Citește și: Panică la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare după un apel la 112
În ultimele săptămâni, debitele râurilor din întreaga țară au scăzut semnificativ, Dunărea fiind aproape de limita critică, cu un debit de aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la Baziaș, față de media multianuală de 3.900. În același timp, nivelul apelor din bazinul Someșului a fost identificat ca fiind o excepție în strategia națională privind schimbările climatice, publicată în 2024.
Ce explică creșterea resursei de apă în Someș?
Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice indică o tendință de creștere a debitelor în bazinul Someșului, cu o estimare medie de +6% până în 2050, în ciuda scăderii generale în alte zone ale țării.
- Simulările din 2024 arată o creștere medie de 6% a resursei de apă în bazinul Someșului
- Unele subbazine ale Someșului Mic pot înregistra creșteri de până la 23%
- Debitele râurilor din bazinul Someșului au fost sub 30% din mediile lunare la începutul lui august 2026
- Modelele climatice indică o evoluție diferită pentru această regiune, cu tendințe de creștere
Ce impact are această excepție asupra situației generale a apelor din România?
Deși majoritatea bazinelor hidrografice din țară se confruntă cu reducerea debitelor și riscul de secetă accentuată, bazinul Someșului reprezintă o zonă de speranță, fiind singurul pentru care se prevede o creștere a resursei de apă în următoarele decenii.
Specialiștii avertizează că, pe termen scurt, debitele râurilor din Someș sunt încă foarte scăzute, fiind sub 30% din mediile lunare, însă tendința pe termen lung indică o posibilă ameliorare a situației, în condițiile schimbărilor climatice și ale politicilor de gestionare a resurselor.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru evoluția acestor fenomene, iar autoritățile monitorizează cu atenție nivelurile apelor pentru a putea adapta măsurile de gestionare a resurselor de apă în contextul crizei secetei.