Sursă: Hotnews.ro
Un sistem de sănătate eficient trebuie să ofere pacienților acces rapid la tratamentele cele mai moderne. În România, însă, procesul administrativ de aprobare și compensare a medicamentelor inovatoare durează peste trei ani, ceea ce afectează grav șansele de supraviețuire ale celor cu boli grave.
Citește și: Alina Aramă vorbește despre presiunea întrebărilor indiscrete în societatea românească
Potrivit raportului Patients W.A.I.T. 2025, realizat de IQVIA pentru EFPIA, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la accesul la medicamente inovatoare, cu mai puțin de 20% din tratamentele aprobate la nivel european fiind disponibile pentru pacienți. În timp ce alte țări precum Cehia au un timp de aprobare de aproximativ 685 de zile, în România acest proces depășește trei ani, ceea ce duce la agravarea stării de sănătate a pacienților și la costuri suplimentare pentru sistem.
Impactul întârzierii tratamentelor asupra pacienților
Pentru cei diagnosticați cu boli grave, această întârziere înseamnă ani pierduți, evoluție rapidă a bolii și apariția complicațiilor. În plus, opțiunile terapeutice devin din ce în ce mai limitate, iar costurile pentru sistemul de sănătate cresc considerabil din cauza tratamentelor de urgență și spitalizărilor prelungite.
- România investește aproximativ 4% din PIB în sănătate, sub media europeană
- Cheltuiala publică pentru medicamente este de doar 138 euro pe cap de locuitor, cu aproape 40% sub media europeană
- Costurile generate de tratamente întârziate se mută înspre spitale, care acoperă 42% din cheltuielile totale de sănătate
- Numărul de tratamente aprobate pentru pacienți în România este sub 20% față de media UE
- Pentru medicamentele inovatoare, contribuția industriei farmaceutice este de aproximativ un sfert din cheltuielile publice
Repercusiuni și perspective pentru sistemul de sănătate
Întârzierea în aprobare afectează nu doar șansele de supraviețuire, ci și sustenabilitatea întregului sistem de sănătate. Costurile cresc, iar mortalitatea la 30 de zile după infarct rămâne printre cele mai ridicate din Europa, reflectând un acces insuficient la tratamente moderne.
Pentru a schimba această situație, este nevoie de reforme în mecanismele de aprobare și de o creștere semnificativă a bugetului pentru medicamente, astfel încât pacienții români să beneficieze de tratamentele cele mai eficiente și rapide, precum și de o predictibilitate în finanțare.
În concluzie, întârzierea apropierii de tratamentele inovatoare reprezintă o problemă structurală care pune în pericol viețile pacienților și crește presiunea asupra sistemului de sănătate din România.