ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din RomâniaPoint News — Direct la subiectCele mai recente știri din RomâniaPoint News — Direct la subiect
social

Judecătorii explică decizia în cazul familiei Pașca: Bolnavii nu erau abandonați

Adrian Popa

Adrian Popa

⏱ 2 min citire
Judecători discutând despre cazul familiei Pașca
Sursa foto: stirileprotv.ro

Sursă: Stirileprotv.ro

Judecătorii Tribunalului București au explicat decizia luată săptămâna trecută de a nu aresta familia Pașca, acuzată de DIICOT de trafic de persoane. Magistrații au apreciat că persoanele internate în azilul din Bihor erau îngrijite și nu abandonate, chiar dacă așezământul funcționa fără autorizații.

Citește și: Alina Aramă vorbește despre presiunea întrebărilor indiscrete în societatea românească

Familia Pașca, formată din doi soți și trei fii, a fost plasată sub control judiciar, o măsură considerată suficientă de către judecători. Aceștia au subliniat că toți beneficiarii au fost mutați, iar anchetatorii au ridicat probe importante.

Ce au spus judecătorii despre condițiile din azil

Un alt motiv pentru care judecătorii au respins cererea procurorilor a fost că bolnavii din centrele neautorizate stăteau în condiții decente, primeau hrană și haine. În motivarea instanței se arată că, deși existau deficiențe în administrarea tratamentului și lipsa personalului calificat, nu se poate concluziona că persoanele erau abandonate în condiții inumane.

  • Bolnavii erau îngrijiți și nu abandonati.
  • Familia Pașca a fost plasată sub control judiciar.
  • Judecătorii au ridicat suspiciuni asupra influențării martorilor.

Reacții și susținere pentru familia Pașca

Avocatul familiei Pașca a contestat măsura controlului judiciar. În Oradea, mai mulți susținători au participat la un miting de sprijin pentru Viorel Pașca, unii venind chiar din străinătate. Aceștia au susținut discursuri, inclusiv persoane care au lucrat în cadrul asociației Dumbrava.

Cazul familiei Pașca a readus în atenția publicului neajunsurile din sistemul serviciilor sociale de stat. Judecătorii au subliniat că alternativa pentru beneficiarii azilului nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție instituțională, ceea ce ar fi dus la revenirea acestora în stradă.