Sursă: Mediafax.ro
Laura Kovesi se amestecă în sistemul judiciar grecesc cu sugestii și declarații nechibzuite, afirmă procurorul Curții Supreme din Grecia, Sanidas.
Citește și: Alina Aramă vorbește despre presiunea întrebărilor indiscrete în societatea românească
El explică de ce afirmațiile Parchetului European privind reînnoirea mandatelor procurorilor eleni nu au temei legal, contrazicând legislația elenă și regulamentul european. Sanidas critică intervențiile care ating instituțiile constituționale, precum procedurile privind răspunderea penală a miniștrilor și imunitatea parlamentară, subliniind că Grecia are un stat de drept eficient, care a protejat resursele europene înainte de înființarea UE.
Disputa dintre Grecia și EPPO privind competențele procurorilor europeni
Sanidas a scris un articol detaliat despre conflictul cu Laura Kovesi și EPPO, menționând că procurorul european a avut și încă are poziția, adoptată de Colegiul Procurorilor Europeni, privind reînnoirea mandatului a trei procurori eleni, cu aproximativ opt luni înainte de sfârșitul mandatului. În același timp, el subliniază că decizia de reînnoire pentru doar doi ani a fost ilegală, fiind în contradicție cu regulamentul european și legislația națională.
- Laura Kovesi a făcut presiuni și amenințări pentru a impune poziția sa
- Consiliul de Justiție Civilă și Penală din Grecia a reînnoit mandatul pentru doi ani
- Mandatul ar fi trebuit reînnoit pentru cinci ani, conform regulamentului UE
- Decizia a fost contestată în instanță pentru ilegalitate
- Disputa a vizat și competența exclusivă a Colegiului Procurorilor Europeni
Contextul legal și implicațiile disputei
Sanidas a evidențiat că atât poziția inițială a Procurorului-Șef European, cât și cea contrară, sunt ilegale și arbitrare, încălcând regulamentul UE 2017/1939 și Legea 4786/2021. În special, articolul 17 din regulament stabilește clar procedura de reînnoire a mandatelor procurorilor europeni delegați, iar deciziile trebuie să fie în conformitate cu aceste prevederi.
Disputa a generat tensiuni între autoritățile elene și instituțiile europene, ridicând întrebări despre limitele competenței și suveranitatea națională în contextul cooperării judiciare europene. Reînnoirea mandatului pentru doar doi ani a fost percepută ca o încălcare a drepturilor legale ale procurorilor și a procedurilor stabilite.
Reacțiile oficiale și deciziile instanțelor din Grecia vor avea impact asupra modului în care se vor desfășura anchetele și colaborarea între sistemele judiciare naționale și europene în viitor.