România a înregistrat o contribuție semnificativă în rândul nașterilor la minore din Uniunea Europeană, deși reprezintă doar 4,04% din totalul nașterilor la nivel european. În 2025, au fost înregistrate 5.815 nașteri la minore, dintre care 496 au fost la fete sub 15 ani, ceea ce indică o problemă serioasă în domeniul sănătății reproductive și al protecției minorilor.
De asemenea, aproape 1 din 5 copii născuți din mame minore nu este primul copil al mamei, ceea ce accentuează riscul de probleme de sănătate și de dezvoltare pentru acești copii. Riscul ca un nou-născut să aibă o greutate mică crește odată cu scăderea vârstei mamei, de la 8,04% în cazul nașterilor generale la 15,9% în cazul mamelor sub 15 ani, conform datelor ONG-urilor.
Citește și: Vremea până la jumătatea lunii noiembrie: prognoza pentru România
Controlul prenatal redus și impactul asupra sănătății mamelor și copiilor
Unul dintre factorii care contribuie la această situație este controlul prenatal insuficient în cazul gravidelor minore. În 43,3% din cazuri, nașterile la mame sub 15 ani s-au realizat fără control prenatal, comparativ cu media națională de 28,35%. Aceasta crește riscul de complicații și probleme de sănătate pentru mamă și copil.
- România are cea mai mare proporție de nașteri la minore din UE, cu 26,19% din totalul nașterilor la nivel european.
- În 2025, 5.815 copii s-au născut din mame minore, iar 496 dintre acestea aveau sub 15 ani.
- Procentul nașterilor fără control prenatal la mame sub 15 ani a fost de 43,3%, peste dublul mediei naționale.
- Riscul ca un nou-născut să aibă greutate mică a crescut de la 8,04% la 15,9% în cazul mamelor sub 15 ani.
Risc de sărăcie și excluziune socială în rândul copiilor din România
Peste 3 din 10 copii români (32,4%) trăiesc în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind expuși la condiții precare pentru un trai sănătos. Pentru 1.163 milioane de copii, asigurarea resurselor necesare pentru o viață decentă reprezintă o provocare majoră, mai ales în contextul diferenței față de adulți, riscul fiind cu șase puncte procentuale mai mare.
Deși tendința de scădere a riscului de sărăcie în rândul copiilor s-a menținut, situația nutrițională rămâne alarmantă. Datele din 2025 arată o creștere a familiilor care nu pot asigura o masă cu carne, pește sau proteine vegetale cel puțin o dată la două zile, de la 14,6% la 17,2% în general și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Impactul sărăciei asupra accesului la educație este de asemenea semnificativ. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape 58% dintre familiile cu copii în programele organizației nu pot acoperi cheltuielile pentru participarea la școală fără sprijin extern, procentul fiind chiar mai mare, 87%, în rândul celor în stare de sărăcie subiectivă și al celor cu nivel educațional scăzut.